Aristocratii

Why did the chicken cross the road?
Alternate Endings To Classic Jokes
XKCD - Terminology
Beer Money
Andy Kaufman - The Great Gatsby 1978
Natural Habitat
Random YouTube Insult Generator
Seinfeld dissing Blackberry and iPhones

foto: Gologan

Imi povestea cineva acum ceva vreme cum ca nenea asta din poza (scriitor de bancuri) se vaita pe la OTV ca bancurile sunt pa, ca pe oameni nu-i mai intereseaza bancurile, ca Bula e mort si ingropat. Dar oare chiar asa e? Sau e doar o gluma proasta? Pai hai sa vedem ce ar putea face bancurile sa dispara sau sa para ca dispar.

Ca un cumshot, acum totul e pe fata
Odata cu inlaturarea regimului comunist si cu indepartarea de el, oamenii nu se mai tem asa de mult si nu mai simt nevoia sa-si ascunda parerile fata de un lucru sau fata de unii si de altii sub formularea specifica bancului, sub personaje sau sub stereotipuri. Parerile se exprima in continuare, dar sub alte forme sau in alte medii. Acum lumea fie isi exprima singura parerea prin bloguri, twitter si alte d-alde 2.0 sau o fac altii pentru ei prin mainstream media - pentru ca, nu-i asa, oamenii cauta lucrurile care sa le confirme parerile.
Plus ca a disparut si placerea “vinovata” de a colprota, de a rade de cineva pe la spate. Acum totul e pe fata si se intampla foarte direct, reducand din placerea de a raspandi asa ceva. Oameni sau valori sunt atacate direct si constant, facand un banc sa fie redundant.

Ca la un bukkake, prea multe deodata
Totusi din cand in cand mai apar bancuri, din cand in cand mai scriu oamenii bancuri. Dar un banc nu prea mai apuca sa se raspandeasca pentru ca imediat ni se distrage atentia. Apare o stire noua. Si bancul inceteaza sa mai fie relevant.
Totusi, un banc, ca un pornstar intr-o orgie, poate apuca totusi sa treaca prin cateva guri daca subiectul lui mentine pe o perioada mai lunga atentia presei. De exemplu: Barack Obama, 11 Septembrie sau moartea lui Michael Jackson. Ocazii cu care am auzit cateva bancuri.

Alte metode de ejaculare
Teoria psihologica a umorului, a carei tata e Freud, spune ca rasul este descarcarea unei energii nervoase (psihologice). Lucru de care era mare nevoie in perioada comunista. Acum parca mai putin.
Acum sunt si alte metode prin care aceasta energie este eliberata: filme, emisiuni, bloguri, twittere, carti, deviatii sexuale si tot felul de alte activitati.
Ceea ce poate explica parerea unora cum ca intregul umor are de suferit.

Nu ne place din plastic, vrem una autentica
Unii sociologi zic ca de la inceputul secolului 21 am inceput sa nu mai primim o identitate (cine se naste nobil e nobil, cine se naste paizant e paizant), ci sa ne creem sau sa ne recreem constant o identitate. Iar “fii tu insuti” a devenit o tema centrala si o misiune pentru toata lumea.
Si astfel toate formele de exprimare au fost influentate. Tot ce spui si faci trebuie sa fie autentic. Trebuie sa fii tu insuti. Iar un banc este o poveste care nu-ti apartine, este un gand care nu-ti apartine. D-asta bancurile au inceput sa fie mai putin apreciate si au inceput sa fie apreciate doar remarcile spontane sau povestile personale.
D-asta nu vedem atat de multe sketch show-uri precum vedem reality show-uri.

Umorul e cu nasul pe sus
Probabil cei care simt cel mai mult lipsa bancurilor sunt cei care au reusit sa urce cat de cat pe scara sociala. Care au facut ceva bani, ceva studii si acum se invart in medii diferite.
Pentru ca oamenii care sunt cu nasul pe sus tind sa catalogheze bancurile ca fiind obositoare, impersonale, previzibile sau fortate. Deci daca inainte stateai cu baietii in fata blocului iar acum lucrezi in marketing sunt mari sanse sa le duci lipsa.
As fi vrut sa zic ca faptul ca bancurile sunt pe moarte este o dovada a emanciparii, dar ma indoiesc. Oamenii cu nasul pe sus doar mimeaza treaba asta si le resping.

Femeile-s de vina
Cum am mai spus si intr-un articol pe punchline.ro rolurile sexelor sunt diferite dar complementare in cazul umorului si deci si in cazul bancurilor: in general barbatii spun glume iar femeile asculta. D-asta atunci cand o fata spune ca-i place un barbat cu simtul umorului se refera la un barbat care spune lucruri amuzante, iar cand un barbat spune ca-i place o fata cu simtul umorului se refera la o fata care rade la lucruri amuzante.
Iar intrucat rolurile barbatilor si femeilor sunt mai separate in cazul oamenilor cu mai putina educatie decat in cazul celor cu mai multa educatie, este deci mai mult loc pentru spus bancuri in prima categorie si mai putin in a doua.
Influenta emanciparii femeilor se simte mai mult in clasele sociale superioare - ceea ce poate fi si unul dintre motivele popularitatii limitate a bancurilor in clasele sociale superioare. Schimbarea rolurilor a dus si la distrugerea “domeniilor” masculine, astfel incat probabil ca si preferinta de a spune bancuri a scazut.

E vina iPhone-ului
Unul dintre rolurile bancurilor este de a ne ajuta sa ne castigam un anumita statut social. Ne folosim de bancuri pentru a fi placuti.
Astfel a spune bancuri devine o activitate competitiva. Ceea ce se poate observa clar atunci cand oamenii incep cu randul sa spuna bancuri incercand sa-l intreaca pe cel de dinainte. Incercam a ne face mai placuti decat ceilalti.
Iar spre deosebire de era socialista de care ne indepartam in care aveam drepturi egale de a nu avea nimic, in momentul de fata avem din ce in ce mai multe metode de a ne exprima statutul social. Crescand si preferinta pentru autentic tindem din ce in ce mai mult sa ne exprimam prin aceste alte metode.

Si cum e doar un post pe blog si nu o teza de doctorat, astept critici, pareri si sugestii.