Aristocratii

Pentru ca am avut o discutie pe tema asta, si ne-am dat seama cat de ignoranti suntem, m-am documentat cum se fut gainile.
Ce stiam inainte de documentare si e adevarat:
- gainile fac oua oricum, chiar daca fac dragoste sau nu. sunt echivalentul ovulelor produse de femei.
- daca cocosul nu se implica, ouale ies nefecundate, si asta mancam noi de dimineata.
- daca el se implica, ouale ies cu pui in ele. altfel, oricat le lasi, nema pui.

Unde greseam si tov. Sergiu banuia corect este ca cocosul cand se suie pe gaina, nu doar stimuleaza glande pe spatele ei, ci baga si niste sperma. Un fel de cream-pie.

“Cream pie” is also vulgar slang for a vagina which has just been ejaculated into. Sometimes this is used in conjunction with oral sex–i.e. having one’s partner consume his own or another’s semen during cunnilingus.

Cu toate astea, deducerile mele nu erau pe deplin nejustificate, avand in vedere ca cocosul nu are penis si gaina nu are vagin. Sperma circula la amandoi prin sistemul digestiv:

The male chicken does not have a penis and therefore there is no penetration of the female reproductive tract at the time of mating. Instead the female inverts the cloaca (site of the common junction of the reproductive and digestive systems) which comes in contact with the male’s inverted cloaca and receives the sperm. The cloaca is then drawn back into the hen’s body and the sperm are captured.

În două dintre lucrările sale, Kant “Fundamentarea metafizicii moravurilor” (Grundlegung zur Metaphysik der Sitten, 1785) şi “Critica raţiunii practice” (Kritik der praktischen Vernunft, 1788), Kant prezintă sistemul său etic, care se bazează pe

convingerea, că raţiunea este cea mai înaltă instanţă a moralei. Din acest punct de vedere, există două moduri în luarea unei decizii dictate de voinţă:

un imperativ condiţionat sau ipotetic, care decurge dintr-o înclinare subiectivă şi urmează un anumit scop individual,

şi un “imperativ categoric”, care se supune unei legi obiective, universal valabilă şi necesară. Kant formulează astfel principiul “imperativului categoric”, considerat

ca fundament al moralei: “Acţionează în aşa fel, încât maxima acţiunilor tale să poată fi impusă ca lege universală”.
În a treia lucrare de critică, “Critica puterii de judecare” (Kritik der Urteilskraft, 1790), Kant abordează problemele de estetică. Frumosul artistic

este strâns legat de alcătuirea naturii, în special când aceasta dă prilejul senzaţiei de sublim. “Frumos” în sens estetic este ceea ce se contemplă cu o satisfacţie

desinteresată, lipsită de intenţie sau scop personal, în forma sa cea mai pură. Această concepţie a influenţat în mod hotărâtor mişcarea literară denumită “Sturm und Drang” (”Furtună şi Avânt”).