Aristocratii

“A lot of people are afraid of heights. Not me, I’m afraid of widths.”

“I saw a subliminal advertising executive, but only for a second.”

Puteti completa si voi cu alte citate care v-au placut de la Steven Wright in comentarii.

[Si nu uitati! Sambata asta, adica pe 14, ne vedem de la ora 20:00 in Club Prometheus (rezervari la tel 0723.879.665) si de la ora 22:00 in Glendale Art Cafe (rezervari la tel 0723.879.665)]

În două dintre lucrările sale, Kant “Fundamentarea metafizicii moravurilor” (Grundlegung zur Metaphysik der Sitten, 1785) şi “Critica raţiunii practice” (Kritik der praktischen Vernunft, 1788), Kant prezintă sistemul său etic, care se bazează pe

convingerea, că raţiunea este cea mai înaltă instanţă a moralei. Din acest punct de vedere, există două moduri în luarea unei decizii dictate de voinţă:

un imperativ condiţionat sau ipotetic, care decurge dintr-o înclinare subiectivă şi urmează un anumit scop individual,

şi un “imperativ categoric”, care se supune unei legi obiective, universal valabilă şi necesară. Kant formulează astfel principiul “imperativului categoric”, considerat

ca fundament al moralei: “Acţionează în aşa fel, încât maxima acţiunilor tale să poată fi impusă ca lege universală”.
În a treia lucrare de critică, “Critica puterii de judecare” (Kritik der Urteilskraft, 1790), Kant abordează problemele de estetică. Frumosul artistic

este strâns legat de alcătuirea naturii, în special când aceasta dă prilejul senzaţiei de sublim. “Frumos” în sens estetic este ceea ce se contemplă cu o satisfacţie

desinteresată, lipsită de intenţie sau scop personal, în forma sa cea mai pură. Această concepţie a influenţat în mod hotărâtor mişcarea literară denumită “Sturm und Drang” (”Furtună şi Avânt”).

This made my day. Aflu de la Piticu de pe blog ca a aparut vibratorul eco. Pff! Gata? Am scapat de toate ecologistele mai statute decat lacurile pe care incearca sa le salveze? M? Au si ele acu o alta metoda de eliberare in afara de a cicali oamenii cu frustrarile lor? Bine, asta nu ne scapa de Bucurenci… Sau… ?

Eu le-as sfatui pe fetele astea sa il utilizeze cu mare grija, pentru ma tem ca-l vor folosi pana va scoate fum, ceea ce, nu-i asa, polueaza.

Cica a fost dezvoltat pentru tarile din lumea a treia (numarand de la stanga la dreapta) care au probleme cu energia electrica. Stiti treaba cu piramida nevoilor? (Si nu ma refer la ce se produce atunci cand mergi la toaleta si te caci foarte mult) Ei bine, cand femeile alea nu cred ca reusesc sa-si satisfaca cele mai de baza nevoi, nu cred ca se gandesc la satisfacut nevoia asta. Nu cred s-a intamplat vreodata sa plece una la adus apa pe cap de la 20 de kilometri la 50 de grade sub un soare torid si sa se gandeasca: “Hmm, ce-ar fi sa ma opresc eu putin aici in mijlocul desertului sa ma cracanez un pic ca sa ma gadil cu vibratorul asta?! Dar stai, mai bine nu, ca nu-i eco!”

Nu cred ca n-au folosit vibratoare pana acum pentru ca bateriile polueaza sau pentru ca n-aveau priza.

Si mi se pare funny ca dezvoltarea acestui vibrator a durat doi ani. Doi ani! E evident ca a fost inventat de femei. Nu vreau sa cred ca doi ani de zile au incercat vibratoare cu panouri solare, vibratoare cu turbine de vant sau vibratoare cu hamsteri mici care alearga in niste rotite..

Bine, probabil ca nu a durat atata, probabil ca a durat doua secunde, cand intr-o zi doamna cercetator a ramas fara baterii si a luat manivela de la una din masinutele lu’ fisu’ si a proptit-o la capatul cilindrului fericirii. Probabil ca doi ani de zile a durat testarea.

[Lasand prostiile, diseara ne vedem in Afternoons Coffeespoons. Detalii aici]

Si nu uitati ca maine seara avem show in Afternoons Coffeespoons. (detalii aici)

Like a chronic case of multiple personality disorder I feel myself with 140 characters.
M-am gandit sa arat si celor care nu ma urmaresc pe twitter ce debitez eu p-acolo. Daca va place nu ezitati sa-mi dati follow:

I read so much on my PC that my PDFs got page curls.

Today I was walking down the street when I realised I had no pants. I forgot them with the other keys.

imagine de aici

Unu din cele mai amuzante comicuri pe care le-am vazut.

Un nene extrem de amuzant.
Am pus doar un clip aici, sunt multe pe Youtube cu el, neaparat sa va uitati.

In primu si mai ales in primu rand, nu e “shokant” de romaneasca, pentru ca se face si in alte tari vecine.

For example, in Romania, Macedonia, and some other countries, there is “Fanta Shokata” based on the traditional Romanian and Balkan drink Socată, made from elderflower

sursa: Wikipedia

In al doilea rand, cu sloganul “shokant de romaneasca”, ma asteptam sa vad o sticla de Fanta care mananca seminte si scuipa cojile pe jos. Sau o sticla de Fanta care isi baga pula in mata daca ii tai fata in trafic. Sau o sticla de Fanta deja desfacuta, si care vara in autobuz pute a transpiratie. Sau o sticla de Fanta in care nu e Fanta, sau nu e doar Fanta, mai e si niste Mirinda si niste Tropicana. O sticla de Fanta care a dat la ASE nu ca e proasta, ci ca sa aiba si ea o diploma. O sticla care merge la teatru, nu la stand-up, ca nu e taranca, sa se hahaie. O sticla de Fanta care are pamant sub unghii (in afara de unghia mica, pe care o curata constant, ca doar n-o s-o bage jegoasa in ureche, nu?). Ma asteptam sa vad o sticla de Fanta in maieu si sandale cu sosete.

O Fanta “shokant” de romaneasca se impinge in autobuz ca “mai e loc”. O astfel de Fanta rade la Vacanta Mare si la “La Bloc”, insa are si o gluma cu Plesu sau Patapievici pregatita, ca sa nu dea impresia ca n-are cultura. Fanta asta bea bere de oricare o fi. Bea cea mai ieftina bere, ca sa bea mai multa bere. E Fanta care poarta ochelari de soare in club noaptea si ragaie cu iz de saorma de la Dristor.

Credeam ca am sa vad o sticla de Fanta care iese la iarba verde, sa faca si ea un gratar, sa manance si gura ei un mic si niste bere. Ca e bine asa, la gratarel. Banuiam ca o sa dau peste o sticla de Fanta care pierde jumatate din viata la coada la Carrefour, ca sa ia sus-numitii mititei. Ma asteptam sa vad o Fanta care stie sa repare Dacii si sa reorganizeze echipa nationala de fotbal asa cum nici un selectioner n-a fost in stare de cand umblau Dumnezeu si Sf. Petru pe pamant.

Ma asteptam sa vad o sticla de Fanta care “merge si-asa”.

[autor: Toma]
[poza n-are legatura cu textul, da daca nu va place, o scot]

- Uite-l pe Mircea! MIRCEA!
- Hei…
- Ce faci Mircione? Mircelu Mirciulica!
- Bine… p-aici…
- Singur sau ?…
- Singur, singur.
- Il stii pe Dan, nu? Dan? Mircea. Dan. Dan. Mircea. Da’ va stiti ma, de la Ioana, de la petrecere…
- Se poate, da’…
- Pai cum, normal…
- Da… Ce mai face Ioana?
- Ehe, o stii pe Ioana… Ioana… ca Ioana, ce sa mai…
- Da.. Mai umbla cu ala?
- Da… tot cu ala.
- Aha…
- Mare golan si ala… Tu? Singurel?
- Da, pai na….
- Stiu, stiu… Ba, ia asculta. Tre sa ne mai adunam si noi, mai dam si noi o ceva… Ca vorba aia…
- Da, neaparat… Da’ sa ne adunam mai multi, nu asa, ca n-are nici un farmec asa…
- Da ma, da’ stii si tu cum e… Ca ala are o treaba, ala nu poate…
- Asta asa e…
- De astia mai stii ceva?
- Pai cu treaba toti…
- Pai da… parca au inebunit toti cu munca… Da Dane. Pleci? Bine, hai ca vin si io. Nu, du-te tu inainte. Si ne vedem… nu, ne vedem jos direct. Nu, nu mai urca tu. Bine. Asa, ce ziceam?
- Sa ne mai vedem si noi…
- Neaparat. Ai tai sunt ok?
- E, cum ii stii. Tata cu treaba, mama cu ale ei…
- Mare nebun taicatu ala…
- E…
- Da… Cald, nu?
- Cald! Rau de tot…
- Da… a inebunit lumea cu caldura asta…
- Pai nu e normala. E anormal de cald…
- Anormal…
- …
- …
- Ba, pai atunci ne auzim, ca tre sa fug…
- Da ma, normal. Vii maine la Costin, da?
- Care Costin?
- Costin ma, nebunu… Ce naibi…
- Cosmin a lu Raluca?
- Nu ma, Costin, nu Cosmin. Costin. Blondu. Faci pe prostu?
- Sa mor daca stiu care Costin…
- Costin ma, fratele lu Andrei. De i-au spart lu Ioana termosu… Hai ma ce dracu…
- Care Andrei?
- Ba tu nu esti Mircea din clasa cu Grasu?
- Grasu adica Adi?
- Nu nene, Grasu Coman. Petre. Tu n-ai fost in Iorga?
- Scoala?
- Liceu!
- Nu nene, Mihai Viteazu…
- Sa mori tu!
- Daca-ti spun…
- Sa mor io, esti leit unu Mircea, din Iorga, din clasa cu Petre Coman.
- Grasu.
- Deci il stii?

O poveste scrisa de Toma

[..]

- Nu mai tine mainile in buzunare, ca nu e frumos!
- Bine bunico…
- Asa. Numa copii prost crescuti tin mainile in buzunar pe strada.
- Pai si cum sa le tin?
- Asa drept, pe langa corp. Asa. Si nu le mai legana asa, ca nu esti beata!
- Iarta-ma bunico.
- Pai sa nu le mai legeni, atata vreau. Ca nu e frumos.
- Nu le mai legan.
- Ce zicea maica-ta, sa duci flori la invatatoare?
- Zicea sa-i duc, ca e sfarsitu acuma si ea a fost draguta…
- Ce sa-i duci flori… Mie nu mi-a adus nimeni flori niciodata… si n-am murit. Si plus ca florile costa scump si ce faci cu ele le dai o zi-doua si porma sa ofileste si le-arunca s-atuncea ce sa le mai dai? Nu-i duci nici o floare, ia mai da-o incolo… Astea atata asteapta…
- Bine bunico… Da ea a fost draguta cu mine mereu…
- E, asta-i. Uite-te si tu cum ti-ai pus camasa asta… Cine ti-a pus-o? Ti-ai pus-o singura, asa-i? Pai normal, se vede de la o posta… Asa se pune o camasa? Tu pana la varsta asta n-ai invatat cum se pune o camasa?!… Vai de capu tau cine te-o lua…
- Unde sa ma ia bunico?
- Ce-ai facut la lucrarea aia? V-a adus-o? Ce-a zis invatatoarea?
- A zis ca am facut bine si ca…
- Lasa ce a zis ca ce a zis nu insemneaza nimica… Conteaza cat ai luat. Ai luat 10 sau nu?
- Pai inca n-a adus-o. A zis ca maine…
- A, daca n-a adus-o pana acuma, sigur n-ai luat 10… Daca ai fi luat 10, ti-o aducea pana acuma… Ce doamne-iarta-ma nu pui si tu mana sa inveti? Esti ezact ca taica-tu… Leit taica-tu… Ce-o fi vazut maica-ta la el…
- N-a adus-o la nimeni, bunico…
- Ce vorbesti tu acolo?
- Lucrarea. N-a adus-o la nimeni inca…
- Oare ce-o fi facut maica-ta acolo?…
- Poftim?
- In cratita aia acoperita din frigider. Sigur e tocana. Si doar i-am zis ca ma arde de la tocana… Nu te arde si pe tine? Sigur ca te arde, ca doar semeni cu bunica…
- Cum adica sa ma arda?
- O sa vezi tu peste cativa ani. Ehe.. cum trece ani… Maine poimaine te mariti si tu cu vreun amarat care bea si porma… ehe… si porma te trezesti ca te lasa balta si ajungi baba si gata! s-a dus viata… ‘Ai de capu tau…
- Io am 8 ani bunico…
- Ce mi-e 8, ce mi-e saizeci si… un pic… Tot la Sf. Vineri ajungem cu totii..
- Ce-i aia Sfanta Vineri?
- Asculta aici! Tre sa-i promiti lu bunica ceva. E foarte important!
- Ce bunico?
- Prromite-i lu bunica… auzi tu… ca astepti pana te mariti. Ca e pacat altfel!
- Ce sa astept bunico?
- Tu promite-i lu bunica. Las’ ca o sa vezi tu, da promite-mi acuma.
- Bine bunico, iti promit. Da ce e pacat?
- Vrei sa fii pacatoasa? Asta vrei? Sa te arate lumea cu degetu?
- Nu bunico, da intrebam si io..
- Lasa nu mai intreba ca nu e frumos sa fii curios. Da sa tii minte ce i-ai promis lu bunica, da? Ca nenorocitii astia atata astepta… Ce sa cumpere vaca, cand vorba aia… Ia sa mai cumpere si vaca!… Imi promiti, da?
- Da bunico.
- Si asta e secretu nostru asa… Nu mai ii zici lu maica-ta, ca are si asa suficiente pe cap… Vrei sa sa imbolnaveasca maica-ta de la oboseala?!
- Nu bunico
- Asa… Acuma, ce ziceai cu lucrarea aia? V-a adus-o?…